CITATE
SI
MAXIME

CITATE SI MAXIME

Există în firea omenească antipatii pe care le poţi învinge şi simpatii pe care le poţi forţa. Fierul nu-i magnet, dar magnetizându-l, la rândul său atrage fierul.

Când o femeie iubeşte - e ea vreodată credincioasă altcuiva decât iubitului ei?

Cheia enigmei pe care o caută de trei mii de ani încoace toţi filozofii lumii: să nu întrebi niciodată o femeie de ce iubeşte; mulţumeşte-te să o întrebi: "Mă iubeşti?"

Fericirii îi lipseşte întotdeauna ceva. În sânul Paradisului, Adam n-a fost cu totul fericit şi a muşcat din mărul acela blestemat, care ne face pe toţi să ne trecem viaţa în căutarea necunoscutului.

Amor, Bachus şi Ceres sunt zei de care oamenii nu se pot lipsi.

Nimic nu le scapă muribunzilor din ce gândesc despre ei cei din jurul lor.

Omul se naşte cu simţul proprietăţii.

O, ce plăcut e să-ţi odihneşti mintea cu ajutorul inimii, nu-i aşa? Şi apoi, după nebunie, să zâmbeşti!

Nu regatul face un rege, ci naşterea.

Orice ciocnire provoacă un zgomot sau o scânteie. Zgomotul călăuzeşte, scânteia luminează.

Nu suntem oare fericiţi atunci când un om ne serveşte servindu-se pe el?

Acel instinct de nestăvilit - care face pe orice femeie să fie cochetă fără voia ei cu iubitul alteia, mai ales când aceasta îi este prietenă.

Prietenia este o stea, pe când dragostea... dragostea nu este decât o lumânare. O să-mi spui că există mai multe tipuri de lumânări, şi că printre ele sunt unele mai bune; cea trandafirie e cea mai bună, dar oricât de trandafirie ar fi lumânarea, tot se topeşte, pe când steaua străluceşte mereu.

Când pui la cale o uneltire, trebuie să izbuteşti; iar pentru aceasta, prima condiţie este să fii hotărât, şi ca să iei o hotărâre grabnică, sinceră, eficace, trebuie să fii încredinţat că izbuteşti.

Ce puţin îi trebuie lui Dumnezeu ca să facă lucruri mari!

Pentru un prizonier, totul e bănuială si nelinişte, după cum totul e bucurie şi nădejde.

Nenorocită viaţă! Mereu lucruri neobişnuite, niciodată pământ sigur sub picioare! Când te bălăceşti în apă până la gât, când pluteşti deasupra norilor! La mijloc, niciodată!

În crizele care urmează după mari nenorociri, durerea îţi este nepreţuită, asemenea unei comori, şi-l iei drept duşman pe oricine caută să te îndepărteze cât de puţin de la ea.

Uneori, înăbuşindu-ţi sau ascunzându-ţi durerea, îi cinsteşti mai mult pe cei morţi.

Când iubeşti cu adevărat, trebuie să iubeşti până la moarte!

Slăbiciunea forţei este de a nu crede decât în forţă.

Şi cei slabi, dacă-s uniţi, devin puternici.

În şah ca şi în viaţă e de ajuns să greşeşti o dată ca să pierzi totul.

Fericirea ne indică un mod mai graţios în care am putea suferi.

Viaţa relativ simplă este complicată de fiecare dată de câte un cap relativ pătrat.

Of, crud mai este să guşti din singurătate, alături de prieteni.

Orice zi urâtă o poţi salva printr-o faptă frumoasă.

Iubirea apare ca focul, iar atunci când dispare, în urma ei ramân tăciuni şi scrum.

Sunt bătrâni care invocă părul alb, în loc de mintea din cap.

Cea mai potrivită răzbunare este reuşita.